REFERAT

Hartia: istorie,reciclare,fabricare

Fabricarea hârtiei

Cuprins:

Scurt istoric al apariţiei şi răspândirii hârtiei în lume;

Materiale fibroase folosite la fabricarea hârtiei;

Măcinarea. Teoria măcinării;

Instalaţii de măcinare. Generalităţi;

Încleierea hârtiei. Generalităţi;

Tipuri de maşini de hârtie;

Secţiunea uscătoare

1. Scurt istoric al apariţiei şi răspândirii hârtiei in lume

Inventarea hârtiei a fost atribuită chinezului Ts Ai Lun care în anul 75 al erei noastre a avut ideea de a fabrica o foaie de hârtie din fibre textile în special de cânepă şi in.

Se presupune că s-ar fi utilizat în primele ateliere şi fibre de dud şi de bambus (bast) şi chiar resturi de frânghii şi plase pescăreşti.

O descriere incompletă a fabricării hârtiei primitive chinezeşti este dată într-o carte chinezească din secolul al XVII-lea : “Sita ţinută cu ambele mâini se introduce mişcând-o încoace şi încolo în putina cu zeamă de fibre. Când este scoasă din putină, materialul fibros rămâne pe sită, grosimea pastei depinde de mâna omului. Dacă sita se introduce puţin în pastă, hârtia iese subţire, dacă se introduce mai adânc foaia iese mai groasă. Materia fibroasă pluteşte pe sită, iar apa se scurge pe cele patru părţi. Sita se răstoarnă apoi, iar hârtia e lăsată să cadă pe scândură. În acest fel se pot face până la 1000 de coli. Deasupra lor se aşează o scândură şi se presează cu o funie şi un retevei în acelaşi mod ca la presarea vinului. Umezeala se stoarce iar foile se ridică cu un ac de aramă şi se pun la uscare pe un perete încălzit “.

Ca mai toate invenţiile mari chinezeşti ale vremii aceleia şi fabricarea hârtiei a fost ţinută în mare secret. După puţin timp hârtia s-a dovedit atât de utilă încât în câteva decenii a fost introdusă în administraţia de stat ca apoi să fie decretată monopol de stat.

Cu toate că secretul fabricării hârtiei era foarte bine păzit, acesta a pătruns dincolo de graniţele Chinei în anul 751 e.n. în urma unei bătălii între chinezi şi arabi pe fluviul Tharaz, lângă Samarcanda, în care arabii au ieşit învingători.

Printre chinezii luaţi prizonieri de arabi, se găseau şi lucrători din atelierele de hârtie chinezeşti care au început să practice meseria mai întâi în Samarcanda, unde i-au iniţiat şi pe arabi în acest meşteşug de unde s-a răspândit şi la alte popoare, mai devreme sau mai târziu.

2. Materiale fibroase folosite la fabricarea hârtiei

Fibrele celulozice :

Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza.

Împreună cu celuloza se mai găsesc, în procente diferite şi alte substanţe cum sunt lignina, hemicelulozele, substanţe pectice, grăsimi, ceruri, gume, mucilagii, amidon, resturi de proteine, săruri minerale, ş. a.

Cele mai importante componente sunt celuloza şi hemiceluloza, dar şi prezenţa ligninei prezintă interes, ea împiedicând separarea fibrelor celulozice în procesul de măcinare.

Cantităţile relative de celuloză, lignină şi hemiceluloză din peretele celular al câtorva plante

Nr. crt.	Planta	Celuloza %	Hemiceluloze %	Lignina %
1.	Lemnul	40-50	12-34	20-32
2.	Paie de cereale	31-45	35-38	15-25
3.	Inul	65-75	15-21	2-5
4.	Bumbacul	88-96	până la 6 (numai subst. pectice)	0

3. Măcinarea. Teoria măcinării

Pentru a obţine anumite caracteristici de calitate ale hârtiei s-a constatat că fi-bra trebuie să sufere un tratament mecanic. Transformările fizice ale fibrei celulozice prin tratamente mecanice se cheamă măcinare. În procesul de măcinare se consumă o cantitate considerabilă de energie electrică.

Pentru sortimentele obişnuite de hârtie consumul variază între 200 şi 1000 Kwh/tonă iar unele sortimente speciale necesită chiar şi 5000-7000 Kwh/tonă.

Consumul acesta mare de energie obligă pe fabricantul de hârtie să cunoască bine procesul de măcinare pentru a obţine maximum de calitate cu minimum de energie.

Îmbunătăţirile aduse hârtiei prin măcinare nu sunt numaidecât proporţionale cu durata măcinării.

Proprietăţile de rezistenţă cresc odată cu măcinarea până la o limită şi apoi încep să scadă, aşa cum se vede în figura următoare :

Pe lângă variaţiile proprietăţilor fizico-mecanice, măcinarea produce şi alte modificări ale hârtiei. Astfel, opacitatea scade cu creşterea gradului de măcinare pe seama creşterii densităţii, retenţia faţă de umplutură şi substanţele de încleiere şi de colorare creşte. Unele dintre aceste shimbări sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar să se cunoască schimbările proprietăţilor hârtiei, pe seama modificărilor aduse fibrei individuale în procesul de măcinare.

Examinarea microscopică arată că prin fibrilare se reduce lungimea şi grosimea şi creşte suprafaţa specifică. De asemenea, prin măcinare se constată o creştere a cantităţii de apă reţinută de celuloză.

Pe lângă aceste efecte măsurabile s-a mai observat că, datorită repetatei acţiuni de frecare la care este supusă fibra celulozică, se rup legăturile laterale interne având loc procesul denumit fibrilare internă. Ca urmare polizaharidele ce se găsesc pe suprafaţa fibrei sunt parţial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are măcinarea asupra fibrelor individuale.

4. Instalaţii de măcinare. Generalităţi

Toate instalaţiile de măcinare au aceleaşi elemente de bază : două suprafeţe de măcinare care se deplasează una faţă de alta.

În cazul holendrului elementul în mişcare este valţul cu cuţite iar elementul static este platina.

Cuţitele de pe valţ şi de pe platină pot fi înguste sau late, puţine sau numeroase, grupate sau separate, drepte sau în zig-zag.

Moara Jordan are statorul şi rotorul de formă tronconică. Cuţitele sunt fixate pe suprafaţa rotorului şi pe suprafaţa statorului.

Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea că au unghiul conului mai mare.

Hidradiscurile au cuţitele dispuse radial pe rotor şi stator, ambele suprafeţe fiind plane şi făcând unghi drept cu axul de rotaţie.

În cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc în sensuri opuse unul altuia.

Cuţitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi înlocuite cu bare de bazalt. Cu aceleaşi elemente din bazalt se pot echipa şi valţurile holendrului.

Moara cu bile şi kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafeţe de bazalt.

5. Încleierea hârtiei. Generalităţi

Hârtia şi cartoanele se încleie pentru a-şi păstra performanţele în contact cu unele lichide.

Încleierea hârtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneale să nu pătrundă pe partea opusă sau să nu facă mustăţi în urma peniţei este mai simplă.

Probleme deosebite ridică hârtia de saci sau hârtia de ambalaj în sensul ca apa să nu treacă prin coala de hârtie şi în sensul ca hârtia să-şi păstreze proprietăţile de rezistenţă în mediu mai umed.

Hârtia pentru stratul neted de carton ondulat este încleiată pentru a conferi cutiilor o suficientă rezistenţă şi după o expunere la ploaie.

Unele hârtii pentru ambalat alimente trebuie să reziste la acidul lactic sau la sucul de carne. Tratarea cu ceruri sau cu polietilenă permite obţinerea unor ambalaje corespunzătoare pentru alimente sau chiar pentru confecţionat pahare.

Încleierea în masă presupune folosirea colofoniului, a cleiurilor sintetetice, a emulsiei de parafină precum şi a altor aditivi pentru rezistenţa în stare umedă şi care se introduc în pasta de hârtie înainte de lansarea ei pe sită.

Încleierea va reduce pătrunderea lichidelor prin foaia de hârtie sau de carton, dar expunând hârtia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface în fibre. Pentru ca hârtia în stare umedă să-şi păstreze 30-50% din rezistenţă în stare uscată este nevoie să fie tratată cu substanţe speciale. Prin tratarea la suprafaţă, în presa de încleiere, sau pe calandru cu adezivi sau ceruri, încleierea se îmbunătăţeşte.

Acest tratament poate impermiabiliza hârtia sau cartonul într-o anumită măsură dar în mod obişnuit este necesară să se caşereze coala de hârtie sau carton cu o barieră de plastic sau de folie metalică.

6. Tipuri de maşini de hârtie

Există două tipuri de maşini de hârtie : 1. maşină de tip fourdrinier ;

                                                                          2. maşină cu sită cilindrică .

Această clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii, căci între cele două tipuri se pot face multe combinaţii iar pentru fabricarea hârtiilor speciale sunt maşini speciale.

Principiile fabricării hârtiei sunt aceleaşi pentru toate tipurile de maşini. Banda de hârtie este mai întâi formată dintr-o suspensie apoasă de fibre pe sita plană sau cilindrică. După aceea banda de hârtie se deshidratează în secţiunea preselor, se usucă în partea uscătoare şi dacă este cazul se calandrează şi se înfăşoară.

7. Secţiunea uscătoare

Procesul de uscare are în vedere eliminarea apei din banda de hârtie prin evaporare.

    Necesitatea uscării hârtiei

Hârtia ca să poată fi folosită, trebuie să conţină sub 10% apă, raportat la greutate.

Aşa cum iese din prese, umiditatea benzii de hârtie poate fi 35-45% în funcţie de tipul de prese şi respectiv nivelul tehnic al acestora.

De dorit ar fi ca să se elimine prin stoarcere o cât mai mare cantitate de apă dar cum acest lucru nu este posibil, se impune ridicarea uscăciunii hârtiei de la 35-45% (cu cât iese din prese) până la 93-95% prin evaporare.

    Metoda de uscare

În partea uscătoare a maşinii de hârtie au loc două procese fizice de bază, transferul de căldură şi transferul de masă.

Căldura se transferă de la aburul fierbinte la banda umedă de hârtie pentru a asigura energia necesară deplasării apei din hârtie. Apa se evaporă şi este apoi transferată din banda de hârtie în mediul înconjurător prin procesul de transfer de masă.

Căldura este asigurată la temperatura ridicată pentru o evaporare rapidă. În plus, atmosfera în care se transferă umiditatea din hârtie este ţinută cât mai receptivă posibil prin reducerea presiunii de vapori, cu un consum rezonabil de energie.

Reciclarea

Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare. Principiul e simplu: refolosesti hartia pana te plictisesti si nu mai tai alti copaci, ai grija ce faci cu materialele din plastic, obiectele care nu iti mai trebuie le donezi sau le gasesti o noua intrebuintare. Cel mai indicat este sa folosim materiale pe care pamantul le poate absorbi natural si reintegra. Cum asta? Cam cum arata si schema de la circuitul apei in natura. Nimic nu se pierde, totul se refoloseste. Reciclare inseamna colectarea separata a deseurilor (sticla, plastic, hartie), curatirea si prelucrarea in bunuri utilizabile similare sau diferite. Deseurile sunt parti din materii prime sau din materialele care raman in urma folosirii lor si care nu mai pot fi utilizate. Unele deseuri pot fi revalorificate.

Avantajele reciclării

Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea rezidurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.

Reciclarea conserva energia.

Mult mai putina energie este necesara pentru a transforma materialele reciclate in produse noi, comparativ cu a incepe productia cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale intr-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si carbune, chiar in conditiile in care tinem cont de consumurile datorate colectarii si transportarii materialelor. Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor. Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult in functie de zona, si piata materialelor reciclate este intr-o crestere exploziva. Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si implementare
Reciclarea creaza noi locuri de munca

Întradevăr, reciclarea poate crea locuri de muncă noi si creste competitivitatea industriei manufacturiere. Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.  Cele mai mari mari avantaje pentru mediu ale reciclarii sunt legate nu de depozitarea (organizarea) deseurilor, ci de conservarea resurselor naturale si de energie si reducerea poluarii in procesul de productie care rezulta din folosirea materiilor prime reciclate in locul materiilor prime pure. Materialele reciclate au fost deja prelucrate odata, astfel incat productia este de aceasta data mai curata si mai putin energofaga decat procesul original. Analizele detaliate arata ca aceste avantaje ecologice ale reciclarii inlatura orice incovenient ecologic secundar care rezulta din colectarea si transportul materialelor reciclabile. Aceasta concluzie rezulta din cateva studii recente care compara impactul ecologic al materialelor reciclate si al celor virgine de-a lungul intregului ciclu de viata. De exemplu, Franklin Associates a examinat de curand impactele ecologice asupra ciclului de viata al dozelor de aluminiu, recipientelor din sticla, a ziarelor, dozelor acoperite cu inox, a sticlelor din plastic si bidoanelor de lapte colectate in cadrul unui program aplicat unui cartier. Studiul include toate componentele reciclarii: colectarea, procesarea, returnarea materialelor procesate producatorului si remanufacturarea. Studiul compara de asemenea aceste impacte cu cele ale depozitarii sau incinerarii ale acelorasi articole si inlocuirea lor cu unele noi realizate din materiale pure. Dupa colectarea datelor pentru toate aceste activitati asociate reciclarii, studiul a descoperit, pentru 10 principale categorii de poluare a aerului si 8 principale categorii de poluare a apei, reciclarea zonala conduce la o reducere categorica a tuturor factorilor poluanti, relativ unui sistem bazat pe productia din materiale pure. Acelasi rezultat a fost descoperit pentru generarea de deseuri solide, masurate fie in greutate, fie in volum. Cu alte cuvinte, colectarea, procesarea, transportul si executia de noi produse din materiale recuperate vor conduce la mai putini factori poluanti ai aerului si apei, mai putine deseuri solide, la folosirea unor cantitati mai mici de materii prime in procesul de productie. Mai mult de atat, factorii poluanti rezultati din reciclare au fost considerabil mai mici decat cei din depozitare si incinerare aproape in toate categoriile.

Dispozitivul pentru Reciclarea Hârtiei DRH 1, este un aparat destinat, precum spune şi denumirea sa, reciclării hârtiei tipărite la o imprimantă ce foloseşte tehnologia lasser pentru imprimare. Principiul reciclării constă în introducerea hârtiei tipărite în dispozitiv, care prin tehnologia folosită îndepărtează praful de toner folosit rezultând o coală de hârtie curată şi gata pentru a fi retipărită.

În lume, la ora actuală, toate instituţiile publice de stat şi private, precum şi persoanele fizice folosesc în mod curent pentru tipărire (imprimare) tehnologia lasser, sau tehnologia cu jet de cerneală sau tehnologia cu bandă (în cazul imprimantelor cu ace). Pentru tipărirea unei singure coli de hârtie în forma finală se produc multe rebuturi, care în multe cazuri pot fi chiar de mai multe coli de hârtie. Toate aceste coli de hârtie se aruncă sau se reciclează. Prin dispozitivul pus la dispoziţie de firma noastră, toate aceste coli de hârtie „rebut” pot fi reutilizate. Se obţine o economie de hârtie, astfel încât un top de hârtie poate ţine foarte mult, putând zice că hârtia va deveni “inepuizabilă”.

PRODUCT DESIGN SPECIFICATION (PDS)

Subcapitol	Data: 11.03.2010	Specificaţii de proiectare a produsului: DISPOZITIV PENTRU RECICLAREA HÂRTIEI   DRH 1	Nr. PDS: Fila:
Autor:	Albert Mirela, Boca Mihaela, Moldovanu Mariana, Paşcalău Ancuţa, Cojocnean Gavrilă, Moldovanu Ioan
Insituţia:	SC ABC SRL Cluj-Napoca
Cuprins:	In zilele noastre, hartia noua se fabrica in general avand ca baza pasta mecanica si celuloza. Compozitia medie a hartiei este : maculatura 44%, celuloza 28 %, pasta mecanica 16 %, adaos 5 %, amidon 3 %, produse chimice 2 %, clei rasinos 1 %, sulfat de aluminiu 2 %. Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice sulfuroase, apoi albite. In functie de intrebuintarea dorita, se pot adauga diferite adaosuri si produse chimice pentru a imbunatati calitatea hartiei. Imprimanta laser foloseste tonerul si realizeaza copierea prin intermediul unui tambur si a unor dispozitive electronice care folosesc lumina (laser) pentru a scrie pe coala de hârtie. Crearea imaginilor cu imprimanta laser se bazeaza pe actiunea unei raze laser. Aceasta "deseneaza" imaginea transmisa de computer dar nu direct pe hartie, cum s-ar putea crede, ci pe un cilindru incarcat electrostatic. Acest mic tambur rotativ - cartusul fotoconductor organic (OPC) - este acoperit cu un strat izolator care permite mentinerea unui campului electrostatic. Initial tamburul este incarcat pe intreaga sa suprafata cu sarcina pozitiva. Ulterior, o raza laser care scaneaza suprafata tamburului, distribuie selectiv puncte de camp negativ peste suprafata tamburului, ceea ce in final reprezinta imaginea finala. Suprafata de pe tambur este aceeasi cu cea de pe hartia pe care va aparea imaginea, fiecare punct de pe tambur corespunzand cu un punct de pe foaia de hartie. In prealabil hartia ce urmeaza sa fie tiparita este incarcata electrostatic cu sarcina opusa (negativa), fiind trecuta peste un fir incarcat electric. Foaia de hartie intra acum in contact cu tamburul trecand prin niste role de cauciuc. Campul electrostatic al hartiei este mai puternic decat campul negativ al imaginii electrostatice de pe tambur si hartia va atrage praful de toner. La sfirsitul unei rotatii complete tonerul de pe tambur este transferat pe hartie. Suprafetele incarcate pozitiv (neatinse de raza laser) de pe tambur nu atrag toner si rezulta suprafetele albe (neimprimate) de pe hartie. Tonerul se topeste rapid si un sistem de fuzionare (role incalzite) aplica caldura si presiune pe hartia imprimata tonerul sa adere permanent. Ceara este ingredientul tonerului care face posibil procesul de lipire in timp ce rolele de fuzionare incalzesc hartia prin contact. Aceasta este cauza pentru care hartiile destinate imprimarii laser trebuie sa fie rezistente la temperatura.
Cuvânt înainte:	DRH 1 este un dispozitiv care foloseşte acţiunea unui sistem laser CO2 de 10W, care utilizând tehnica incalzirii combinata cu cea a vibratiei si cu oserie de procese chimice, acţionează asupra zonelor imprimate. Coala de hartie este preluata de un tambur, care are o suprafata dintr-un plastic special, este apoi dirijata spre interiorul dispozitivului. Dispozitivele electronice gestioneaza un sistem care incalzeste coala de hartie la o temperatura care permite “inmuierea” particulelor de ceara de pe coala de hartie, care apoi expuse unui proces de vibratie duce la desprinderea acestor particule foarte fine din pudra de toner de pe coala de hartie; particulele de toner rezultate vor fi depozitate într-o cuvă de acumulare a tonerului. Hartia scrisa este incarcata cu sarcina de semn identic cu a tonerului pentru a se asigura “respingerea” acestuia. Dupa “debarasarea” de toner, hartia este trecuta printr-o tava cu role pentru indreptare si pentru “refacerea” stratului de ceara care sa-i asigure luciul necesar unei noi imprimari.
Introducere:	Prin realizarea Dispozitivului pentru Recicilarea Hartiei (DRH 1) se reduce foarte mult consumul de hartie, deoarece aceasi coala de hartie poate fi folosita la mai multe imprimari. Dispozitivul isi amortizeaza costul prin reciclarea hartiei, de fapt prin necumpararea de hartie pentru imprimare. Fiind un dispozitiv nou si cu un cost de lansare pe piata destul de mare (aproximativ 1.000 Euro), produsul se adreseaza in prima faza firmelor si institutiilor care „consuma” multa hartie : tipografii, institutii scolare, institutii publice, institutii financiare, etc. Consumabilele pentru acest dispozitiv, precum si cheltuielile de intretinere au costuri foarte mici in comparatie cu beneficiile rezultate din utilizarea sa.
Scop:	Realizarea unui aparat pentru reciclarea hârtiei de scris, tipărită prin tehnologia laser.
Definiţii:
Cerinţe funcţionale:	Aparatul trebuie să asigure înlăturarea tonerului de pe hârtia imprimată prin tehnologia lasser. În urma procesului de înlăturare a tonerului, hârtia va trebui să îndeplinească condiţiile unei hârtii noi : gramaj 80 g/mp, grosime 104 µm, densitate aparentă 0,773 g/cm³, netezime 30s, grad de alb 100%, opacitate de tipărire 91,1%, umiditate 4,4%, rezistenţă la tracţiune 2,01 KN/m, lungime medie de rupere 2,565 KM, trebuie să prezinte o rigiditate mare, rugozitate mare, să reziste la fixare termică cu temperaturi ridicate, să nu se încovoaie după prima trecere prin aparat, să poată fi utilizată la tipărire faţă/verso fără să se încovoaiel. Aparatul trebuie să permită reciclarea hârtiei format A5, A4, A3. Procesul trebuie să fie de scurtă durată (min. 10 coli/minut la o acoperire de 25 %). Aparatul trebuie să aibă o greutate mică, iar gabaritul nu trebuie să depăşească cu mai mult de 20 % dimensiunile unei coli A3. Să poată fi alimentat de la reţeaua casnică de energie electrică ( 220 V, 50 Hz ). Numărul de rebuturi să nu depaşească 6 % din numărul total de foi reciclate. Să fie uşor de transportat/manipulat. Costul de producţie să nu depaşească suma de 1.000 €. Durata de funcţionare 20.000 h (sau 5 ani). Aparatul trebuie să fie uşor de utilizat (max. 4 funcţii, interfaţă accesibilă, memorie nevolatilă).
Cerinţe de fabricare:	Serie de fabricaţie: 1.500 buc/ an (linie de fabricaţie) Dipozitivul pentru Reciclarea Hartiei DRH 1 va fi asamblat în proporţie de 90% în secţia de fabricaţie urmând să se asambleze în mometul punerii în funcţiune doar tava de alimentare, tava de evacuare  si cartusele cu consumabile, iar tamburul receptor va fi deblocat din chingile de imobilizare prin tragere. Dispozitivul se producerea şi se asambleaza într-un atelier de IMM . Service-ul se va asigura de catre producator, pentru toate dispozitivele vandute, pana la semnarea uni contract de asociere in acest sens cu un lant de ateliere sevice national. Perioada de remediere a defectelor constatate nu trebuie sa depaseasca 30 de zile calendaristice. DRH 1 va fi ambalat individual în cutii de carton, va fi fixat in sisteme de fixare din carton, iar spaţiile libere din interiorul cutiei vor fi umplute cu bucăţi de poliester pentru a nu permite mişcarea aparatului în timpul transportului. Tava de alimentare, tava de evacuare, respectiv cartusul de consumabile vor fi ambalate separat iar tamburul fotoreceptor va fi fixat cu ajutorul unor chingi de plastic ce se pot inlatura usor, prin tragere (smulgere). Dipozitivul va fi insotit de un manual de instalare si utilizare, o carte tehnica si un pliant cu unitatile de service.
Standarde de acceptare:	Standardul ISO 9706 - specifică cerinţele pentru hârtie IP54S - Standard de protecţie împotriva prafului OUG nr. 152/2005 -  privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea 84/2006 ; OM nr. 818/2003 - pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat cu OM nr. 1158/2005; HG nr. 368/2007 - privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile OUG nr. 195/2005 - privind protecţia mediului, aprobată cu modificări  prin Legea nr. 265/2006; Legea nr.265/2006 - pentru aprobarea OUG nr 195/2005, privind protecţia mediului; Legea nr.655/2001 - pentru aprobarea OUG nr. 243/2000, privind protecţia atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.24/1994 - pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.263/2005 - pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; Legea nr. 324/2005 - pentru modificarea şi completarea OUG nr.200/2000 privind clasificarea etichetare şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; Legea nr.319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu modificările şi completările ulterioare; HG nr.621/2005 - privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare;   Ordinul nr.927/2005 - privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; HG nr. 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; HG nr.268/2005 - pentru modificarea şi completarea HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor; HG nr. 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; OUG nr.78/2000 - privind regimul deşeurilor modificată şi completată prin OUG 61/2006 şi aprobată prin Legea nr.27/2007; OUG nr. 196/2005 - privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr.105/2006; Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a    recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările şi completările ulterioare; Ordin nr.2/211/118/2004 pentru aprobarea procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României cu modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţii:
Cerinţe operaţionale:	Dipozitivul pentru Reciclarea Hartiei DRH 1 va fi transportat şi instalat de cumparator, vor fi asamblate părţile demontabile, va fi instalat cartusul de consumabile şi va fi pus în funcţiune prin alimentarea la reteaua de curent electric, asigurându-se funcţionarea aparatului la parametri optimi înscrişi în cartea tehnică. Dipozitivul pentru Reciclarea Hartiei DRH 1 trebuie să permită o schimbare simplă şi rapidă a consumabilelor. Acest lucru este descris in manualul de utilizare a dispozitivului. Dipozitivul pentru Reciclarea Hartiei DRH 1 trebuie să funcţioneze fără reparaţii pe durata de garanţie a acestuia. Eventualele defecţiuni în perioada de garanţie sunt efectuate în timp util şi pe cheltuiala producătorului. În cazuri excepţionale, când se constată defecţiuni majore pe parcursul perioadei de garanţie, se poate asigura un nou dispozitiv. După consumarea perioadei de garanţie producătorul se obliga să asigure piesele de schimb şi service-ul necesar pe întreaga durată de viaţă a dispozitivului. Concepţia dispozitivului este de aşa natură încât nu permite prinderea mâinilor operatorului. Riscurile asociate cu utilizarea unui astfel de dispozitiv sunt practic înlăturate de mecanismele de securitate instalate în acesta. Apariţia unor coduri de eroare pe ecranul aparatului sunt foarte utile pentru constatarea şi remedierea defecţiunilor de catre operator, conform cartii tehnice, sau de catre unitatea de service. Operatorul va trebui să respecte normele de Sănătate şi Securitate în muncă impuse de lege şi producător, consemnate in cartea tehnica a dispozitivului. Pentru funcţionarea în condiţii optime a dispozitivului sunt neceare respectarea prescripţiilor din cartea tehnică, schimbarea la timp a consumabilelor şi asigurarea de service in cazul aparitiei unor defectiuni. Toate  intervenţiile asupra aparatului se vor efectua doar de personalul autorizat – firma de service agreata de producator.

                                                                                                    Adelina Raluk